chimia pe care'o implica prin absurd
complexul sinapselor mele
[ca darele lasate de plug prin glia de stele
si studiul semioticii unor rotite de plumb ascunse smechereste sub piele]
surade surd. e o gluma neutra de un verde crud.
eu nu pun "com" in propozitie dupa fiecare punct;
daca vrei poezie, citeste peretii!
orasul omoara cu pietre profetii si
'ngroapa sub parcuri pamantul defunct.
[pamantul se'ngroapa tautologic si crunt
cu zambetul manjit de interjectii]
si ochii-ti fac la semne intersectii,
cat stai sa citesti ziarul sau pleci sa nu-l mai vezi
e o poveste lunga cu multe directii
un story-line pendulatoriu cu un element fix scris cu cerneala pe hartie de orez.
orasul e gol vara si iarna e gri, cu peretii
manjiti de cel mai penibil crez:
"suntem cu totii fii vitregi
al celui mai random univers"
vineri, 16 iulie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cand ne-am intalnit prima data,cate nu mi-ai zis sa citesc,(si n-am citit)dar nu mi-ai spus sa citesc "peretii"(si am citit)...Oricum nu cred ca as fi inteles atunci.Acum iti dau dreptate,caci am si eu "peretii" mei si "poezia" mea preferata,ale carei sensuri se tot imbogatesc...Multumim Stradda.
RăspundețiȘtergere